Părinții le-au spus că au luat-o razna când au auzit de planul lor de a-și construi o casă pasivă pe bucata de teren din Otopeni, cumpărată în vara lui 2015. Asta nu i-a descurajat, însă. Ba dimpotrivă! Mihaela şi Costin ştiau foarte clar ce vor, cu mult înainte de a se înhăma la drum. Au început cu o muncă temeinică de documentare, cercetând online toate avantajele şi dezavantajele acestui tip de construcţie, au luat legătura cu specialişti în domeniu şi au discutat cu oameni care locuiesc în case pasive sau au de gând să o facă, într-un viitor apropiat. Primul pas concret a fost găsirea echipei care să-i ajute să îşi transforme planurile în realitate, iar de aici lucrurile au început să se așeze.
”E frumos că avem alături oameni cu experiență. Construirea unei case este un proces de durată, așa că e important să fii pe aceeași lungime de undă cu cei cu care lucrezi. Avem o echipă tânără, dar pricepută. Am căutat oameni care să aibă legătură cu domeniul caselor pasive, pentru că e important să știi ce faci, în momentul în care te apuci de treabă. Sunt persoane tinere, entuziaste, interesate de tot ce este nou în domeniu, iar asta ajută mult”, spun Mihaela și Costin.
Dacă în ceea ce privește tipul de casă pe care și-l doreau, lucrurile au fost clare, de la început, repartizarea spațiilor și forma finală au suferit, pe parcurs, mai multe modificări. Inițial, casa fusese gândită pe două nivele, dar așezarea camerelor nu era tocmai pe placul lor. ”Am avut, de la început, câteva cerințe draconice”, povestește, cu umor, Mihaela. ”Nu am vrut să investim bani în holuri, așa că am încercat să le eliminăm, pe cât posibil. Există doar unul, la intrare, care este obligatoriu în orice locuință pasivă și încă unul care face legătura între living și biroul care se transformă în dormitor, la nevoie”.
Casa este construită din CLT (Cross-Laminated Timber) sau panouri din lemn încleiat, în traducere românească. A fost dorința tinerilor proprietari, la care nu au renunțat în ciuda costurilor ceva mai ridicate. Dezavantajul este că materialul nu se găsește în România, așa că includerea prețului de transport a dus la modificarea bugetului. Cu toate acestea, spun Mihaela și Costin, CLT-ul a fost perfect pentru ce își doreau de la interiorul locuinței: spații mari, deschise, fără grinzi sau stâlpi de susținere.
”Exista, desigur, și varianta Timber frame, adică structură de lemn și pereți umpluți cu polistiren sau alte materiale, dar am hotărât să rămânem, totuși, la CLT. Timber frame-ul ne-ar fi costat ceva mai puțin, pentru că există fabrici în țară care se ocupă cu așa ceva, deci am fi economisit costurile de transport, dar am considerat că panourile din lemn ni se potrivesc mai bine. Sunt făcute integral din lemn masiv, ca o mobilă mai mare, iar principalul avantaj este că pereții au rol structural și atunci nu mai este nevoie de grinzi sau de stâlpi de susținere care divizează spațiul”, spun Mihaela și Costin. ”De exemplu, nouă ne place mult să gătim, dar și să petrecem timp împreună, așa că ne-am dorit o zonă deschisă care să însemne bucătăria, living-ul, dining-ul și o zonă de relaxare, citit sau ascultat muzică. Panourile din lemn încleiat ne-au permis să obținem acest tip de spațiu, exact așa cum l-am vrut”.
Mihaela și Costin spun că e foarte important să știi ce vrei de la o casă, înainte să te apuci de construcție. În felul acesta, economisești timp și energie, iar echipa cu care lucrezi te va putea ghida mai bine. De pildă, sunt oameni cărora le place să aibă mereu casa plină de prieteni. Alții, dimpotrivă, preferă să împartă locuința doar cu familia. Unora le place să gătească, alții sunt, mai degrabă, adepții mâncatului în oraș. Toate aceste informații sunt foarte importante când proiectezi o casă, așa că lucrurile trebuie analizate cu atenție, de la început.
”Noi am revenit, de câteva ori, asupra planului inițial, până a ieșit ce am vrut”, spun Mihaela și Costin. ”Când am cumpărat terenul, am știut clar că vrem să avem o seră în care să putem cultiva măcar o parte din legumele pe care le consumăm. Am vorbit cu arhitecta și prima propunere a fost o seră de 6 mp, la nivelul solului. Era mult sub așteptări, așa că am refăcut calculele. Din 6 mp, am ajuns la 12, apoi la 15 și într-un final, la 40 de mp. În punctul acela, casa era proiectată cu etaj”, spun tinerii.
Lucrurile au luat o întorsătură neașteptată în momentul în care au hotărât să renunțe la cel de-al doilea nivel al locuinței. Cei doi au hotărât să construiască deasupra sera pe care o visau. ”Am căutat pe internet și am văzut că au mai fost și alții care au avut idei asemănătoare. De altfel, în multe orașe europene, și chiar și la noi, în ultimii ani, oamenii au început să transforme acoperișurile blocurilor în grădini”.
Lucrările la casa din Otopeni sunt în plină desfășurare, dar ritmul este condiționat și de condițiile meteo. Mihaela și Costin spun însă că totul va fi gata anul viitor. Frumos este că poți să urmărești pe blogul lor, www.casacusoare.ro, stadiul în care se află proiectul, dar și avantajele caselor pasive. Cei doi tineri au fost impresionați de ajutorul pe care l-au primit, la rândul lor, de la oamenii din domeniu, așa că au vrut să adopte același model de deschidere. La ei pe blog, găsești informații prețioase despre materialele cu care au lucrat, componența echipei care se ocupă de proiect, dar și pașii care trebuie urmați pentru a avea o casă pasivă certificată.
Sunt tare curioasă să văd cum o să arate, la final, Casa cu Soare!