Se schimbă lucrurile, după ani de zile, în care dezvoltatorii au construit cartiere pe câmp, fără infrastructură, iar oamenii s-au împrumutat pe viaţă, ca să locuiască în asemenea condiţii.
Primăriile cu zone rezidenţiale din Timiş şi primăria Clujului nu le mai permit investitorilor să ridice blocuri şi case până când nu fac drumuri şi nu racordează zona la utilizaţi.
Brașovul se pregăteşte să urmeze modelul, dar toată ţara ar trebui să facă la fel, pentru că peste tot s-au ridicat clădiri fără să fie respectate regulile.
În Braşov, lângă fosta fabrica Tractorul, la nici patru kilometri de centrul istoric, investitorii au vândut proiecte frumos colorate, cu spaţii verzi şi drumuri aerisite. Încântaţi, oamenii au cumpărat din faza de proiect, însă acum se plâng că trăiesc ca la ţară.
Mamele sunt nevoite să îşi scoată copiii la plimbare printre gropile pline cu apă şi basculantele încărcate cu nisip.
Locuitorii dintr-un cartier rezidenţial au făcut nenumărate plângeri la primărie, au avut întâlniri cu autorităţile şi dezoltatorii imobiliari, însă fără nici un rezultat concret. Un tânăr a plătit 48 de mii de euro pentru un apartament cu două camere.
”E un joc de ping pong, dezoltatorul ne trimite la primărie şi invers, i-am rugat să discute. Trebuiau gândite nişte soluţii înainte de a se apuca să contruiască, trebuia gândit un plan care să fie respectat”, susține tânărul.
Primăria spune că are banii necesari asfaltării drumurilor din cartier. Dar susţine că nu se poate apuca de treabă din cauza situaţiei juridice incerte a drumurilor din cartier. Sunt bucăţi de teren care aparţin dezvoltatorilor sau unor persoane fizice care refuză să le treacă în domeniul public.
Sunt şi dezvoltatori din cartier care au cedat drumurile Primăriei.
După ani de zile în care dezvoltării au construit mai întâi blocurile şi au lăsat pe ultimul loc infrastrcutura, autorităţile din Braşov vor să schimbe regulile, astfel încât blocurile să nu mai fie ridicate până când nu sunt gata drumurile şi utilităţile.
Au mai încercat în 2005 când nu au mai acordat autorizaţii de construire investitorilor care nu au ieşire la un drum public, însă aceştia din urmă au câştigat în instanţă printr-o portiţă legislativă.
Ar fi putut evita acest dezastru dacă autorităţile ar fi avut o viziune unitară de dezvoltare şi ar fi pus reguli clare de construire în planul urbanistic general, elaborat în 2011.
Situaţia a fost scăpată de sub control şi la Cluj. Într-o zonă rezidenţială, primele construcţii au început să apară în urmă cu 10 ani, dar dezvoltatorii nu au mai oferit şi drum de acces decent oamenilor.
Deşi târziu, primăria Cluj a venit în 2016 cu un nou plan urbanistic general, aprobat de consiliul local prin care a modificat regulile de construcţie din oraş. Acum dezvoltatorii sunt obligaţi ca înainte să ridice imobile, să amenajeze terenurile cu drumuri decente şi să se racordeze la toate utilităţile.
“Autorizaţia se emite numai după ce se face şi un plan urbanistic zonal, anterior acestei autorizaţii să se realizeze infrastructura necesară cu toate reţelele edilitare prevăzute în proiect”, explică Iulia Persa, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
Şi în judeţul Timiş, primăriile cu zone rezidenţiale au decis prin consiile locale ca dezvoltatorii imobiliari trebuie să asigure întâi utilităţile şi drumurile şi după aceea să se apuce de construit.
Acest exemplu ar putea fi preluat şi de zona metropolitană Bucureşti Ilfov, unde s-a construit haotic în ultimii ani. O asemenea decizie ar fi rezolvat situaţia critică în care se afla de pildă oraşul Bragadiru, la 16 km de zona zero a capitalei.
Din păcate, toate aceste erori legislative şi ignoranța autorităţilor sunt suportate de românii care se îndatorează pe zeci de ani pentru un apartament decent.
Sursa: stirileprotv.ro
CITESTE SI: Amenzi usturătoare de 40.000 lei pentru renovările făcute în casă. Acum nici parchetul nu mai ai voie să îl schimbi „după ureche”…
Renovările făcute în casă fără autorizație de construcție pot aduce, din această vară, amenzi de până la 40.000 de lei, în urma intrării în vigoare a legii 163 din 2016. Pentru a afla ce lucrări poate executa un om obișnuit în propriul apartament și pentru ce intervenții este necesară o autorizație, am stat de vorbă cu inspectorul și purtătorul de cuvânt din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Octavian Brener.
Potrivit specialistului, lucrările minore, precum zugrăvelile sau montarea de gresie, faianță, parchet nu au nevoie de autorizații decât în câteva cazuri speciale,scrie vocea.biz.
”Zugrăvelile, vopsitoriile, gresia, faianța, ceea ce noi numim placări nu necesită autorizație de construcție. Dar, înainte să facă aceste lucrări, Legea 50 din 1991 spune că omul trebuie să vadă dacă locuiește în zonă protejată. Nu vorbesc de monumentele istorice, unde nu poți să bați un cui fără autorizație. Vorbim de zonele protejate”, spune Octavian Brener.
De regulă, aceste regiuni ale orașelor pot fi găsite pe site-urile primăriilor. Este vorba de acele construcții care fac parte din patrimoniul arhitectural și urbanistic al unei localități.
”Într-o zonă protejată se pot face fără autorizații zugrăveli și vopsitorii exterioare dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor. Pentru restul lucrărilor, până nu se modifică legea, trebuie autorizație pentru orice, chiar și pentru schimbatul parchetului”, spune Octavian Brener.
Termopane, la liber, închiderea balcoanelor, doar cu permis
Octavian Brener spune că montarea termopanelor nu necesită autorizație de construcție, dacă e vorba doar de schimbarea tâmplăriei. Pentru închiderea unui balcon care în proiect era prevăzut deschis, însă, autorizația de construcție este obligatorie.
”Termopanele pot fi puse fără autorizație, dacă nu vorbim de un monument istoric sau o zonă protejată, cu o singură condiție – să nu fie modificat golul. Poate fi schimbată tâmplăria pe același gol. Orice schimbare de fațadă sau gol necesită autorizație, indiferent de zona în care se află clădirea.Închiderea balcoanelor, având în vedere că schimbă fațada clădirii, necesită autorizația de construire. Autorizația de construire este obligatorie”.
Liber la schimbat instalații, aviz pentru dărâmat pereții
Inspectorul din cadrul ISC spune că alte lucrări, precum schimbarea instalației electrice sau a celei sanitare, pot fi realizate fără autorizație, în anumite condiții. Altfel stau însă lucrurile, când se dărâmă sau ridică pereți.
”La schimbarea intalațiilor electrice în apartamente se poate interveni fără autorizație cu condiția de a nu schimba traseele inițiale. Dacă se schimbă traseele inițiale, atunci trebuie autorizație de construire”, spune Octavian Brener.
Pentru dărâmarea zidurilor, chiar dacă nu sunt ziduri de rezistență, este necesară autorizația.
”Chiar dacă nu e un zid de rezistență, trebuie autorizație de construire. Este o intervenție, fie ea la un element structural sau nu, asupra unei clădiri existente”.
De unde se obțin avizele:
Dacă lucrările vizate de un cetățean au nevoie de autorizări, acesta trebuie să meargă la primăria de care aparține.
”Să luăm cazul amenajărilor interioare, dărâmări de pereți etc. Cetățeanul trebuie să meargă la primăria de Sector, dacă vorbim de București. Acolo se solicită un certificat de urbanism unde precizează: vreau să modific debaraua, vreau să fac unele amenajări, vreau să mai pun niște pereți de gips-carton etc. După obținerea certificatului de urbanism, mulți se apucă de lucru. Nu! Certificatul de urbanism este un act informativ în care autoritatea publică îți spune ce ai de făcut pentru a obține autorizație. În primul rând, și asta o spun tuturor, când pleci cu un certificat de urbanism trebuie să citești ce scrie în el până să ajungi acasă. Acestea ajung și la noi și vedem multe greșeli. Ce scrie în certificat trebuie să corespundă ce vrei să faci”, spune Octavian Brener.
După obținerea certificatului de la primărie, următorul pas este apelarea la un expert tehnic în construcții. ”Să zicem că cineva desface o debara. Este obligat să facă apel la un expert tehnic. Orice proiect începe cu expertiza tehnică. Acest expert vine, face expertiza clădirii și zice dacă se poate sau nu. Experții sunt independenți și pot fi găsiți pe listele publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Expertiza tehnică este baza de la care se pleacă cu proiectul de execuție. În baza expertizei se face proiectul tot de către oameni de specialitate. Există apoi obligația de a se merge cu proiectul la un verificator de proiecte. Sunt amenzi foarte mari dacă nu se procedează în felul acesta”, spune Octavian Brener.
Potrivit Legii 163, amenzile variază între 20.000 și 40.000 de lei.
Riscurile lucrărilor făcute ”după ureche”
Octavian Brener spune că Inspectoratului de Stat în Construcții îi este greu să verifice ceea ce face un cetățean în propria casă. Atrage însă atenție că lucrările făcute după ureche aduc după sine riscuri serioase. Un cetățean, dă un exemplu inspectorul, s-a apucat să sape un subsol sub casă fără să anunțe pe nimeni. A murit după ce casa s-a prăbușit peste el.
”Trebuie să știe lumea că o debara pe care vrea să o dea jos este băgată într-un calcul, la momentul la care s-a executat clădirea. Trebuie să vină un expert să spună exact cum afectează structura. Când vine cutremurul… Riscurile există. Din păcate nici primăria, nici noi nu putem verifica ce face un om în casa lui. Doar dacă există o reclamație”.
