Pe 27 mai 1987, la ora 8.35, în Alba Iulia pornea la drum unul dintre cele mai grandioase proicete românești din toate timpurile: tăierea și mutarea unui bloc, cu tot cu oameni în el, așezat perpendicular pe Bulevardul Transilvaniei. Ceaușescu a crezut că specialiștii vor să facă loc priveliștii Caterdalei Neamului, dar, până la urmă, a dat OK-ul. Povestea e cunoscută. Ceea ce nu s-a văzut până acum sunt aceste imagini în premieră
E ora 8.35 fix, 27 mai 1987, când blocul A2, parcat pe Bulevardul Transilvania din Alba Iulia pleacă la drum, într-o călătorie de 5 ore și 40 de minute. 7.600 de tone aveau să fie tăiate în două iar o parte dintre ele mutate mai bine de 70 de metri grație unor minți luminate, inginerii români. Povestea este cunoscută, în mare parte. Ceea ce nu s-a difuzat până acum sunt aceste imagini ce arată, pas cu pas, cum s-a făcut mutarea.
Blocul A2 e poziționat prost, perpendicular pe cel mai mare bulevard al orașului. Inițial, se decide demolarea sa și mutarea celor 80 de familii. Dar inginerul Eugen Iordăchescu, de la Institutul ”Proiect” București, a beautiful mind, vine cu ideea translației clădirii, o operație grație căreia, în decurs de numai câțiva ani, va salva 29 de edificii importante, dintre care 13 biserici sau mânăstiri. Se fac calcule, se ajunge la concluzia că este mai ieftin să muți decât să demolezi.
Înainte de începerea propriu-zisă a acțiunii, trebuie luat OK-ul chiar de la Nicolae Ceaușescu. În primă instanță, nu-l dă? ”Ce, bă, vreți să deschideți, nu, să se vadă Caterdala Reîntregirii, aia cu Regii?”, urlă el. I se explică ce și cum, pricepe. Dă avizul. Blocul de 7.600 de tone, 17 metri înălțime și 12 lățime, este tăiat pe rost. Cum privim imaginea de deasupra, o jumătate rămâne ”ascunsă” în spatele blocului din stânga, cealaltă jumătate pleacă la drum, spre partea dreaptă, pentru a elibera bulevardul.
Imaginea ”luată” din partea opusă. În dreapta se observă cum două dintre scări, o parte a blocului, a rămas în dreapta, celelalte două scări, cealaltă parte, s-a mutat în stânga. Pe fundal se distinge turla Catedralei Reîntregirii Neamului, unul dintre locurile cele mai încărcate din istoria neamului nostru. Cunoscută drept ”Catedrala Încoronării de la Alba Iulia”, biserica fusese martora ungeriiRegelui Ferdinand și a Reginei Maria drept ”Întregitori”, suverani ai României Mari, pe 15 octombrie 1922.
Fiecare corp al construcției a fost susținut de un așa numit ”cadru-purtător”, o platformă de beton, ridicat cu ajutorul unor prese.
După aproape șase ore, blocul ”rupt” în două este mutat. ”Zeci de locatari au ieșit la balcoane, consumând o cafea sau o bere”, scriu ziarele vremii, destul de zgârcite în a relata momentul. Așa și era! Cu excepția celor de la parter, ceilalți locuitori au rămas în apartamentele lor, conectate la rețeaua de canalizare ori electrificare.
Opera-i gata! La o privire atentă, totul este aliniat perfect, fostul Bloc A2 nu mai deranjează deloc. Cândva lipite, părțile sale componente au fost despărțite la 55,75 metri, spațiu suficient pentru esplanada Bulevardului Transilvania.Pe fundal, contrar voinței lui Ceaușescu, se vede Catedrala Reîntregirii. Planul lui Iordăchescu reușise. De fapt, ambele planuri…
